S-a născut la 17 octombrie 1916 în Cleja, judeţul Bacău. După absolvirea Seminarului din Iaşi a urmat cursurile teologice la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma, unde a fost sfinţit preot la 3 iunie 1939. Întors în ţară, a activat ca vicar în parohiile Pustiana, Valea Seacă şi Văleni. În anul 1942 a fost numit paroh de Valea Seacă, unde a fost arestat la 19 iulie 1949 şi condamnat la doi ani de închisoare. Detenţia a fost executată în penitenciarele din Iaşi, Bacău, Galaţi, Canal şi Gherla.

După eliberare, a activat ca vicar la Grozeşti-Oituz, iar din noiembrie 1960 a fost numit profesor la Institutul Teologic din Iaşi, predând teologia morală şi istoria Bisericii. La 1 noiembrie 1970 a fost numit vicar parohial la Rădăuţi, după care a fost transferat la Gherăeşti, Tămăşeni şi Grozeşti-Oituz.

Din anul 1975 a fost vicar general al episcopului Petru Pleşca. După moartea episcopului, în virtutea dispoziţiilor extraordinare anterioare ale Sfântului Scaun, părintele Andrei Gherguţ a fost numit ordinarius substitutus al Diecezei de Iaşi, funcţie pe care a îndeplinit-o până la 21 februarie 1978.

S-a pensionat apoi pentru limită de vârstă şi a activat în parohiile Oituz şi Mogoşeşti-Siret. În anul 1999 s-a stabilit la Poiana Micului, unde a murit în ziua de 29 ianuarie 2000. Înmormântarea a avut loc marţi, 1 februarie, la Oituz (Bc).