S-a născut în anul 1883, a fost hirotonit preot şi a activat în primii ani de preoţie în Provincia Iezuită Galiţia. În deceniul al patrulea al secolului trecut a venit în Moldova ca profesor la Seminarul din Iaşi. Spre sfârşitul anului 1934 i s-a încredinţat funcţia de rector al instituţiei teologice, misiune pe care a exercitat-o timp de patru ani.

Din această perioadă (1934-1938) putem aminti: fondarea academiei teologice (în 1935); din vara anului 1936, seminariştii şi-au putut petrece vacanţa de vară în familie (acest privilegiu s-a acordat mai întâi teologilor, apoi şi celor din clasele inferioare); s-au făcut reparaţii importante la clădirea seminarului; în toamna anului 1936 s-a sărbătorit jubileul de 50 de ani de la înfiinţarea Seminarului diecezan etc.

Jubileul de aur al Seminarului diecezan s-a celebrat într-un cadru festiv, fapt pentru care în Jurnalul seminarului s-au consemnat următoarele: „Cu anul 1936 s-a încheiat un capitol glorios din istoria Seminarului diecezan. A fost anul jubileului de aur. Anul care a înscris o pagină de glorie în cartea de aur a Seminarului Catolic din Iaşi. Timp de 50 de ani, seminarul diecezan, cu toată vitregia timpurilor şi cu puhoiul greutăţilor prin care a trecut, şi-a continuat menirea sa măreaţă. Roadele au fost puţine, dar preţioase. Puţine, faţă de cei peste 150 de chemaţi să muncească în via Domnului, dintre care numai 46 au rămas credincioşi chemării. Preţioase, dacă stăm şi privim începutul şi trecutul, zbuciumate de o mulţime de lipsuri şi greutăţi. Roade preţioase fiindcă în timpul celor 50 de ani de la fondarea Seminarului diecezan, ca dintr-un focar au plecat 46 de apostoli, de luminători ai credinţei în bezna lumii, pentru a duce lumina lui Cristos în suflete, bunătatea în inimi şi ajutor în suferinţe!”

La începutul lunii septembrie 1938, părintele Schinke a părăsit seminarul, dar şi Moldova, şi a continuat să activeze în Provincia Galiţia