format pdf

Statutul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași

Capitolul I: DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1 § 1. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași este o instituție bisericească de formare umană, spirituală, pastorală și teologică a candidaților la Preoție. Acesta a fost înființat conform canoanelor bisericești și fondat în anul 1886 de către primul episcop al Episcopiei Romano-Catolice de Iași, Mons. Nicolae Iosif Camilli, împlinind astfel dorința papei Leon al XIII-lea și primind toate aprobările necesare de la autoritățile statului român, în persoana prim-ministrului Mihail Kogălniceanu. De atunci, Institutul a funcționat încontinuu, cu excepția perioadei 1948-1956, când a fost închis de regimul comunist. În anul 1956, din punct de vedere civil, a fost redeschis ca „secția română” a Institutului Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, unde funcționa „secția maghiară”, și ambele secții au fost recunoscute în 1965 de către statul român ca „Institutul Teologic Romano-Catolic de Grad Universitar”, prin decizia Departamentului Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, Direcțiunea Studii, nr. 11.141 din 31.07.1965. Din anul 1990, statul român – prin decizia Ministerului Cultelor, Direcția Economică și de Administrație, nr. 2589 din 23.04.1990 – recunoaște structura autonomă a Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași, având un rector propriu și funcționând ca o organizație nonprofit, sub jurisdicția episcopului Diecezei Romano-Catolice de Iași. Sediul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” este în orașul Iași, str. Theodor Văscăuțeanu, nr. 6, cod 700462.
§ 2. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași, conform canoanelor Codului de drept canonic (cf. can. 232-264), este echivalent ca semnificație cu instituția bisericească denumită Seminarul Mare Diecezan. De aceea, în textele prezentului Statut, termenii de Institut Teologic Romano-Catolic, respectiv Seminarul Mare Diecezan sunt echivalenți. De asemenea, sunt echivalenți și termenii de student și seminarist.
§ 3. Prin însuși faptul fondării sale legitime, Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași funcționează ca instituție cu personalitate juridică din punct de vedere bisericesc și civil, are cod de înregistrare fiscală, cont bancar, ștampilă, poate cumpăra, dobândi, poseda și dispune de bunuri mobile și imobile.
§ 4. Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași funcționează în cadrul cultului romano-catolic și este subordonat direct episcopului romano-catolic de Iași.

Art. 2 Reglementarea competențelor Institutului se face de către episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași, pe baza legislației bisericești și civile existente, a prevederilor prezentului Statut și prin decizii proprii.

Art. 3 § 1. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași are ca obiect de activitate și scop principal formarea viitorilor preoți diecezani.
§ 2. Formarea sacerdotală are ca punct de referință:
1. Documentele Conciliului al II-lea din Vatican: Optatam totius, Presbyterorum ordinis;
2. Codul de drept canonic (can. 232-264);
3. Diferite documente promulgate de către Sfântul Scaun: Papa Ioan Paul al II-lea, Pastores dabo vobis (1992); Congregația pentru Cler, Ratio fundamentalis institutionis sacerdotalis (2016), Papa Francisc, Veritatis gaudium (2017).
§ 3. Din punctul de vedere al clasificării activităților din economia națională (CAEN), Institutul Teologic Romano-Catolic are ca obiect de activitate codul CAEN 9491 – activități ale organizațiilor religioase.

Art. 4 Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași este o comunitate distinctă care funcționează ca organizație nonprofit, într-un cadru legal delimitat de:
1. Constituția României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767, din 31 octombrie 2003.
2. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată.
3. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată.
4. Codul de drept canonic al Bisericii Romano-Catolice, recunoscut prin H.G. nr. 1218/01.10.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 798/2008.

Art. 5 În baza prevederilor prezentului Statut, se vor elabora și vor fi supuse aprobării episcopului Diecezei Romano-Catolice de Iași regulamente privind:
a) Proiectul formativ integral;
b) Regulamentul de organizare și funcționare a vieții comunitare din Seminar;
c) Regulamentul studiilor;
d) Regulamentul admiterii candidaților în Institut;
e) Regulamentul funcționării bibliotecii Institutului;
f) Regulamentul activității financiar-administrative.

Capitolul II: IDENTITATEA COMUNITĂȚII, MISIUNEA ȘI OBIECTIVELE

Art. 6 § 1. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași, în baza prevederilor Codului de drept canonic, are ca obiectiv principal formarea integrală a candidaților la Preoție pentru Biserica Romano-Catolică.
§ 2. Formarea integrală a candidaților la Preoție se desfășoară pe o durată de șapte ani: un bieniu filosofic, un cvadrieniu teologic și un an diaconal-pastoral.
§ 3. Primul responsabil al formării viitorilor preoți este episcopul. Acestuia îi revine prima și ultima responsabilitate referitoare la discernământul și la formarea candidaților pe care îi consideră apți pentru Preoție.
§ 4. Datorită complexității actului formativ, episcopul împarte această datorie a sa cu unii preoți aleși de acesta, bine pregătiți pentru o astfel de misiune, care acționează în deplină comuniune cu acesta, în conformitate cu directivele sale și care îl reprezintă zi de zi în comunitatea Seminarului.
§ 5. Toți cei care participă la formarea viitorilor preoți sunt chemați să actualizeze și să aplice Proiectul formativ al Seminarului, adaptându-l la fiecare persoană în parte și introducându-l în contextul eclezial local.

Art. 7 Formarea integrală pentru Preoție se realizează prin patru componente esențiale:
a) formarea umană este fundamentul întregii formări sacerdotale. Fără o formare umană adecvată, întreaga formare sacerdotală ar fi privată de fundamentul său necesar. Aceasta are ca obiective îmbogățirea și maturizarea personalității seminariștilor, în așa fel încât aceștia să dobândească o conștiință morală dreaptă și o voință fermă. În acest sens, vor fi cultivate acele virtuți care sunt mai necesare și apreciate în viața comunitară și în contextul social: echilibrul, dragostea de adevăr, simțul responsabilității, respectul datorat oricărei persoane, curajul, coerența, spiritul de jertfă, modalitatea de a relaționa, sinceritatea, discreția, modul matur de a se prezenta și de a se exprima în public.
De asemenea, dimensiunea umană a formării se îngrijește de trăsăturile care indică maturitatea umană: inteligența deschisă către adevăr, voința care să coordoneze energiile proprii către obiectivul propus, factorul trupesc recunoscut și asumat ca limbaj și mod de exprimare, în slujba persoanei umane, grija pentru persoana proprie, în curățenie și în îmbrăcăminte, în capacitatea de a întreține relații normale, sincere, cu bărbați și femei, la nivel simetric sau asimetric, afectivitatea care face ca o persoană să învețe să iubească cu o iubire neîmpărțită, identitatea suficient de consistentă, hrănită de o libertate interioară mereu crescândă, conștiința de sine, extinsă la toate componentele personalității, gestionarea liberă, constructivă și responsabilă a persoanei proprii, stilul de viață, caracterizat de dăruire de sine, de slujire și de angajare zilnică.
b) formarea spirituală este inima și centrul formării la Preoție. Aceasta dorește să cultive relația cu Isus, elementul decisiv al formării spirituale. Pentru fiecare viitor preot, formarea spirituală constituie centrul care unifică și însuflețește ființa și acțiunea sa. Seminarul favorizează această experiență interioară inspirându-se din pedagogia adoptată de Isus față de cei doisprezece apostoli.
Relația personală cu Isus Cristos este asigurată prin participarea zilnică la celebrarea sfintei Liturghii, meditarea Cuvântului lui Dumnezeu, rugăciunea zilnică, frecvența cu care se apropie de sacramentul Spovezii, direcțiunea spirituală sub călăuzirea directorului spiritual, pregătirea pentru cunoașterea, stimarea, iubirea și trăirea darului celibatului în adevăratele sale motivații evanghelice, spirituale și pastorale.
c) formarea intelectuală este importantă pentru însușirea învățăturii Bisericii și pentru transmiterea evangheliei. Aceasta are în vedere formarea unor preoți cu o credință matură. Viitorii preoți se pregătesc să dialogheze cu o societate pluralistă, transmițând fundamentele credinței creștine în contextul istoric actual. Însăși natura slujirii preoțești presupune dorința aprofundării și transmiterii permanente a învățăturii creștine. Atitudinea și disponibilitatea față de studiul teologic se numără printre semnele vocației la Preoție.
Pe de altă parte, dimensiunea intelectuală a formării este interesată de realizarea unei legături firești între știința teologică și trăirea teologică. Terenul propice pentru cultivarea reflecției teologice este constituit de rugăciune și de relațiile frățești din sânul comunității.
Această dimensiune a formării se realizează în cadrul Facultății de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, care colaborează, în acest sens, cu Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași. Facultatea gestionează procesul de formare intelectuală a seminariștilor, conform legilor în vigoare care privesc învățământul teologic universitar.
Absolvenții Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași obțin, în virtutea afilierii la Facultatea de Teologie de pe lângă Universitatea Pontificală „Sfântul Ioan din Lateran” de la Roma (Italia), Diploma de bacalaureat în teologie, cu recunoaștere ecleziastică, iar prin înscrierea la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Diploma de licență și, ulterior, master în teologie, ambele recunoscute de statul român și de statele care au aderat la „procesul Bologna”.
Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași promovează relații de colaborare în domeniul formativ cu institute similare din țară și din străinătate, iar prin afilierea la Universitatea Pontificală „Sfântul Ioan din Lateran” de la Roma și colaborarea cu Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, este conectat la circuitul valorilor și al culturii teologice catolice mondiale.
d) formarea apostolică sau pastorală constituie scopul întregii formări pentru Preoție. Aceasta se realizează printr-o reflecție matură și printr-o aplicație practică. Fiecare seminarist trebuie să fie înflăcărat de zel pentru mântuirea oamenilor și să dobândească treptat o profundă conștiință a misiunii sale în Biserică, pentru a deveni apt să exercite slujirea preoțească într-o manieră corespunzătoare.
Formarea pastorală în Seminarul din Iași este integrată, întrucât le permite tinerilor candidați să-și arate responsabilitatea într-un sector specific al pastorației; circumscrisă, având în cursul anului academic câteva perioade destinate practicii pastorale; graduală, potrivită pentru diferitele etape ale formării; diferențiată în ceea ce privește activitățile și experiențele pastorale; evaluată întrucât este supusă analizei responsabililor diferitelor sectoare pastorale și formatorilor din Seminar.

 

Capitolul III: PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI DE FUNCȚIONARE

Art. 8 Comunitatea Seminarului Mare este o comunitate eclezială, în comuniune cu episcopul diecezan și cu întreaga Biserică Romano-Catolică. Aceasta este constituită din următorii membri: preoții formatori, preoții profesori, studenții (seminariștii) Institutului, călugărițele consacrate, personalul auxiliar și administrativ.

Art. 9 Comunitatea Institutului Teologic Romano- Catolic este deschisă cetățenilor români și străini, în condițiile impuse de organizarea internă. Condițiile necesare aparținerii la comunitatea Seminarului sunt: idoneitatea morală, competența profesională și abilitarea corespunzătoare ratificată de episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași.

Art. 10 § 1. În Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași sunt admiși ca seminariști tineri botezați, de religie romano-catolică, apți din punct de vedere moral și spiritual, sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, liberi, cu intenție dreaptă și care au promovat examenul de bacalaureat.
§ 2. Intrarea candidaților la Preoție în Seminarul din Iași presupune parcurgerea a două etape, după ce în prealabil candidații prezintă în dosarul personal toate documentele necesare:
a) susținerea colocviului vocațional în fața unei comisii numite și prezidate de rectorul Seminarului;
b) susținerea examenului de admitere la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, conform metodologiei examenului de admitere stabilite de conducerea acestei instituții de învățământ.
§ 3. Admiterea candidaților în Seminar este supusă spre ratificare episcopului Diecezei Romano-Catolice de Iași.

Capitolul IV: FUNCȚIILE ȘI ORGANISMELE DE CONDUCERE

Art. 11 § 1. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” se bucură de personalitate juridică în Biserica Romano-Catolică și în fața Statului Român. Acesta se află sub jurisdicția episcopului Diecezei Romano-Catolice de Iași. Episcopul, constituit păstor al Bisericii, are obligația și dreptul propriu și exclusiv de a-i forma pe cei care sunt destinați slujirilor sacre.
§ 2. Episcopul Romano-Catolic de Iași coordonează întreaga activitate de formare a viitorilor preoți prin Consiliul Formatorilor.
§ 3. Episcopul Romano-Catolic de Iași, după aprecierea sa prudentă și după consultarea Consiliului General, numește rectorul, formatorii, directorii spirituali, prefectul de studii, directorul economic și profesorii care vor preda în Institut.
§ 4. Episcopul Romano-Catolic de Iași aprobă Statutul, Proiectul formativ și Regulamentele de organizare și funcționare a Seminarului Mare Diecezan.

Art. 12 § 1. Rectorul este conducătorul instituției și reprezentantul său legal în fața autorităților bisericești și civile. El este primul responsabil al vieții din Seminar, fiind coordonatorul principal al tuturor sectoarelor de activitate din Institut. Acesta veghează, cu prudență și bunătate, la respectarea normelor generale ale Bisericii cu privire la formarea viitorilor preoți, la respectarea Statutului, a Proiectului formativ integral și a Regulamentelor Institutului, precum și a legislației civile în vigoare.
§ 2. Rectorul are următoarele competențe:
a) coordonează activitatea educativ-formativă, spirituală, doctrinală, pastorală și administrativă a Seminarului;
b) menține legături strânse cu Biserica locală și în special cu episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași;
c) veghează la împlinirea obiectivelor inspirate din natura eclezială a Seminarului;
d) coordonează planul anual de formare;
e) conduce desfășurarea activităților formative în comunitatea Seminarului;
f) stabilește echilibrul necesar între persoană și comunitate, libertate și disciplină, dialogând cu seminariștii pentru a cunoaște problemele reale ale fiecăruia;
g) se îngrijește să fie respectată relația corectă între forul intern și forul extern;
h) evaluează idoneitatea fiecărui candidat în parte, înaintea promovării la slujiri și hirotoniri;
i) are grijă ca seminariștii să cunoască și să respecte normele generale ale Bisericii privind formarea sacerdotală;
j) veghează ca formarea sacerdotală să fie trăită de fiecare seminarist într-un climat de responsabilitate, sinceritate și caritate creștină;
k) cu votul deliberativ al Consiliului Formatorilor, decide retragerea din Seminar a acelor seminariști care nu se integrează în spiritul și normele Institutului;
l) numește și eliberează din funcție personalul auxiliar și administrativ;
m) reprezintă Institutul în relațiile cu autoritățile bisericești și civile.
§ 3. Rectorul poate delega unele dintre competențele sale formatorilor, prefectului de studii sau directorului economic, având totuși obligația să cunoască diferitele stadii ale activităților delegate.

Art. 13 § 1. Formatorul are ca misiune principală însoțirea seminariștilor în drumul formării spre Preoție.
§ 2. Formatorul are următoarele atribuții:
a) colaborează în mod direct cu rectorul la realizarea Proiectului formativ;
b) discerne autenticitatea chemării la Preoție a seminariștilor;
c) însoțește printr-un dialog constant pe fiecare seminarist în parte aflat pe drumul formării;
d) susține cu învățături practice fiecare etapă de formare în care se găsesc seminariștii;
e) supraveghează respectarea de către seminariști a normelor și a regulilor stabilite de Proiectul formativ și de Regulamentul de organizare și funcționare a vieții comunitare în Seminar;
f) evaluează idoneitatea fiecărui candidat în parte, înaintea promovării la slujiri și hirotoniri;
g) îndeplinește funcția de secretar al Institutului.

Art. 14 § 1. Directorul spiritual coordonează formarea spirituală a seminariștilor.
§ 2. Directorul spiritual are următoarele atribuții:
a) îi însoțește pe seminariști în drumul spre sfânta Preoție, prin direcțiunea spirituală, ajutându-i în discernământul vocațional;
b) susține din interior efortul de formare integrală a seminariștilor;
c) coordonează programul zilnic de rugăciune și meditație al seminariștilor;
d) animă viața spirituală a comunității și organizează zilele de reculegere și exercițiile spirituale pentru seminariști;
e) veghează la respectarea relației corecte între forul intern și forul extern;
f) promovează un climat de comuniune, de încredere și de dialog între seminariști.

Art. 15 § 1. Prefectul de studii coordonează formarea teologică a seminariștilor.
§ 2. Prefectul de studii are următoarele atribuții:
a) lucrează sub directa coordonare a rectorului și în deplină colaborare cu formatorii și profesorii pentru formarea teologică a seminariștilor;
b) se îngrijește de relația Institutului Teologic Romano- Catolic cu Facultatea de Teologie a Universității „Sfântul Ioan din Lateran” din Roma, la care este afiliat Institutul, precum și cu alte instituții similare din țară, pentru promovarea obiectivelor Seminarului;
c) în acord cu decanul Facultății de Teologie Romano- Catolică din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, stabilește planul de învățământ, statul de funcții, orarul și programarea examenelor;
d) redactează Raportul anual de activitate academică, pe care îl prezintă Consiliului General și decanului Facultății de Teologie a Universității „Sfântul Ioan din Lateran” din Roma;
e) însoțește studenții în redactarea lucrării finale de bacalaureat în teologie;
f) veghează la bunul mers al bibliotecii Institutului.

Art. 16 § 1. Directorul economic coordonează administrația obișnuită a Institutului.
§ 2. Directorul economic are următoarele atribuții:
a) organizează, conduce și răspunde de activitatea administrativă și financiar-contabilă a Institutului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
b) gestionează ansamblul patrimonial al Institutului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și normele sau reglementările interne ale Bisericii Romano-Catolice;
c) coordonează contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor, în conformitate cu legislația în vigoare;
d) consemnează corect și la timp, în scris, în momentul efectuării acesteia, în documente justificative, orice operațiune contabilă;
e) asigură și răspunde de îndeplinirea la termen a obligațiilor Institutului față de bugetul statului și terți, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
f) răspunde de respectarea programului de lucru și a disciplinei muncii în cadrul sectorului administrativ al Institutului;
g) elaborează bilanțul estimativ anual, pe care-l prezintă Consiliului de Administrație;
h) prezintă Consiliului de Administrație planul de achiziții;
i) menține în ordine și aduce la zi arhiva Administrației;
j) îi prezintă lunar rectorului o dare de seamă detaliată a bilanțului de intrări/ieșiri;
k) coordonează activitatea din gospodăriile anexe;
l) coordonează activitatea personalului auxiliar.

Art. 17 § 1. Secretarul are misiunea de a elibera, arhiva, inventaria și îndosaria toate documentele emise sau primite de Institut.
§ 2. Secretarul are următoarele atribuții:
a) întocmește și ține la zi dosarele personale ale seminariștilor;
b) pregătește documentele aflate pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului General, a Consiliului de Administrație și a Consiliului Formatorilor;
c) eliberează adeverințe la cerere;
d) se îngrijește de corespondența Seminarului cu diferite instituții din țară și din străinătate;
e) întocmește și actualizează baza de date;
f) primește, gestionează și expediază corespondența simplă;
g) redactează procesele-verbale ale tuturor ședințelor de lucru;
h) actualizează site-ul web al Institutului.

Art. 18 § 1. Consiliul Formatorilor este un organism decizional colegial în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iași. Acesta este alcătuit din: episcop, rector, formatori, prefectul de studii, directorii spirituali și directorul economic. Această echipă formativă însoțește formarea viitorilor preoți din punct de vedere uman, spiritual, intelectual și pastoral, într-o lucrare comună bazată pe dialog, responsabilitate, ascultare și respect față de persoană.
§ 2. Consiliul Formatorilor este prezidat de rector și se întrunește cu o frecvență săptămânală. Totuși, în funcție de situațiile concrete, rectorul poate convoca acest Consiliu ori de câte ori necesitățile o impun. Atunci când este prezent, episcopul diecezan prezidează ședințele Consiliului Formatorilor.
§ 3. Consiliul Formatorilor are următoarele atribuții:
a) organizează întâlniri periodice cu seminariștii;
b) evaluează periodic stadiul formării fiecărui seminarist și redactează în scris observațiile formatorilor;
c) propune condițiile specifice de admitere/exmatriculare în/din Institut;
d) participă prin vot activ (în afară de directorii spirituali) la scrutinele pentru admiterea și promovarea la slujiri și la ordinele sacre;
e) stabilește burse și alte forme de susținere și de recompensare a seminariștilor;
f) stabilește desfășurătorul anului academic;
g) alege și propune seminariști pentru studii de specializare și stagii de practică pastorală;
h) propune episcopului trimiterea de preoți la studii de specializare sau numirea de noi profesori în Institut.

Art. 19 § 1. Consiliul General al Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași este un organism consultativ care funcționează sub coordonarea rectorului. Acest Consiliu este constituit din episcop, Consiliul Formatorilor și din preoții profesori stabili și invitați ai Institutului. Se întrunește periodic, la începutul și la sfârșitul fiecărui semestru, sau ori de câte este necesar. Rectorul stabilește și ordinea de zi. Atunci când este prezent, episcopul diecezan prezidează ședințele Consiliului General.
§ 2. Consiliul General este consultat în următoarele situații:
a) adoptarea Statutului și a Regulamentelor de funcționare a Institutului, precum și a modificărilor acestora;
b) elaborarea planurilor de învățământ;
c) activitatea formativă și administrativă a Institutului;
d) stabilirea unor colaborări cu instituții similare din țară și din străinătate;
e) numirea de noi profesori în Institut;
f) alegerea și trimiterea unor seminariști sau preoți pentru studii de specializare în străinătate.

Art. 20 § 1. Consiliul de Administrație coordonează activitatea administrativă a Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași.
§ 2. Consiliul de Administrație este format din episcop, rector, director economic, formatori, doi reprezentanți ai Consiliului General și un reprezentant al Episcopiei Romano-Catolice de Iași, desemnat de episcop.
§ 3. Consiliul de Administrație se întrunește cu regularitate la începutul și sfârșitul fiecărui semestru și este prezidat de rector. Totuși, în funcție de situațiile concrete, rectorul poate convoca acest Consiliu ori de câte ori necesitățile o impun. Atunci când este prezent, episcopul diecezan prezidează ședințele Consiliului de Administrație.
§ 4. Consiliul de Administrație este un organism colegial și are următoarele atribuții:
a) asigură gestionarea operativă a Institutului în plan economic și administrativ;
b) stabilește politicile contabile și aprobă planificarea financiară;
c) analizează și avizează propuneri cu privire la planul de investiții;
d) gestionează schemele de încadrare a preoților și a personalului auxiliar și administrativ;
e) coordonează redactarea și realizarea de proiecte necesare susținerii activităților instituției;
f) analizează și avizează propuneri cu privire la alocarea unor spații necesare activităților formative și de cercetare.

Art. 21 Episcopul diecezan se va îngriji să asigure Institutului un buget suficient, pentru buna desfășurare a activităților formative, didactice și administrative.

Capitolul V: ALEGEREA ȘI NUMIREA ÎN FUNCȚIILE ȘI ÎN ORGANISMELE DE CONDUCERE

Art. 22 Alegerea și numirea în funcțiile și organismele de conducere ale Institutului se face de către episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași.

Art. 23 Rectorul Institutului este numit de episcopul Diecezei de Iași, după aprecierea sa prudentă și după consultarea Consiliului General.

Art. 24 Alegerea și numirea unei persoane într-un organism de conducere se face numai cu consimțământul acesteia.

Art. 25 Durata mandatului organismelor de conducere este de patru (4) ani, cu posibilitate de reînnoire.

 

Capitolul VI: COMPETENȚE DECIZIONALE

Art. 26 Pentru realizarea misiunii specifice și a obiectivelor stabilite, organismele de conducere iau hotărâri privind:
a) redactarea Proiectului formativ general și aplicarea acestuia în fiecare dintre etapele sale;
b) acceptarea sau neacceptarea seminariștilor la diferitele etape ale procesului de formare (admissio, lectorat, acolitat, diaconat, prezbiterat);
c) organizarea vieții liturgice în Seminar;
d) structurile proprii de organizare;
e) acorduri de colaborare cu alte instituții din țară și din străinătate;
f) asigurarea condițiilor materiale pentru buna desfășurare a vieții și a activității în Institut;
g) utilizarea resurselor financiare în conformitate cu necesitățile Institutului.

Art. 27 În domeniul activității didactice și de cercetare, organismele de conducere ale Institutului se consultă cu Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași atunci când se iau decizii privind:
a) planurile de învățământ, statele de funcții, orarul și programarea examenelor;
b) organizarea de manifestări științifice;
c) organizarea concursurilor de admitere și de ocupare a posturilor didactice;
d) acordarea de burse și recompense.

Art. 28 Organismele de conducere iau decizii care privesc sectorul administrativ-financiar, în următoarele cazuri:
a) achiziționarea și vânzarea de bunuri;
b) lucrări de reparație și de restaurare;
c) lucrări în gospodăriile anexe;
d) gestionarea de fonduri;
e) alocarea de premii și compensații studenților și angajaților instituției.

 

Capitolul VII: DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR INSTITUTULUI

Art. 29 Drepturile și îndatoririle preoților formatori și ale preoților profesori din Institut sunt următoarele:
a) dreptul la dezvoltare profesională și la perfecționare în țară sau în străinătate;
b) dreptul la cercetare științifică, cu respectarea normelor magisteriului Bisericii;
c) dreptul de a fi remunerat;
d) dreptul la concediu medical și de odihnă;
e) dreptul la prime și recompense;
f) îndatorirea de a îndeplini integral și la nivel optim obligațiile profesionale;
g) îndatorirea de a respecta în orice împrejurare normele bisericești, codul de etică și deontologia profesională;
h) îndatorirea de a respecta Statutul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași, Proiectul formativ integral, Regulamentul de organizare și funcționare a vieții comunitare în Seminar și deciziile organismelor de conducere din Institut;
i) îndatorirea și obligația de a preda disciplinele teologice conform învățăturii Bisericii Romano-Catolice.

Art. 30 Seminariștii Institutului Teologic Romano- Catolic „Sfântul Iosif” din Iași au următoarele drepturi și îndatoriri:
a) dreptul de a beneficia de cazare în spațiile Seminarului, în perioada formării;
b) dreptul de a folosi spațiile și dotările Seminarului;
c) dreptul de a solicita cel puțin o întâlnire pe an cu rectorul Institutului;
d) dreptul de a urma, în condițiile stabilite de episcopul diecezan, stagii de formare în cadrul altor instituții similare din țară sau din străinătate;
e) obligația de a-și însuși integral Proiectul formativ și de a respecta regulamentele Seminarului;
f) obligația de a respecta indicațiile transmise de cei care se ocupă de formarea lor;
g) obligația de a folosi spațiile și dotările Seminarului pentru scopul pentru care au fost create sau achiziționate.

Art. 31 Drepturile și îndatoririle personalului auxiliar și administrativ:
a) dreptul de a fi remunerat;
b) dreptul la concediu medical și de odihnă, conform normelor în vigoare;
c) dreptul la prime și recompense;
d) obligația de a avea un comportament conform moralei creștine;
e) obligația de a nu înstrăina bunuri care aparțin instituției;
f) obligația de a nu dăuna în niciun fel imaginii Institutului, obiectivelor și inițiativelor sale;
g) obligația de a respecta fișa postului.

 

Capitolul VIII: AUTONOMIA INSTITUȚIONALĂ

Art. 32 Autonomia instituțională a Institutului Teologic Romano-Catolic se întemeiază pe prevederile Constituției, ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, ale legislației bisericești conținute în Codul de drept canonic (1983) și pe reglementări și legi proprii.
Autonomia se manifestă în libertatea de decizie a Institutului Teologic Romano-Catolic față de organismele statale sau politice, în probleme care privesc structura Institutului, conceperea și desfășurarea activității de formare a viitorilor preoți, activitatea administrativ-financiară, precum și raporturile cu instituții similare din țară și din străinătate.

Art. 33 Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași își desfășoară activitatea în deplină autonomie și libertate, într-un spațiu propriu, cu un buget format din sume alocate de către Episcopia Romano- Catolică de Iași, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, organisme ale autorității de stat centrale și locale, precum și din donații și finanțări din partea altor persoane fizice sau juridice.

Art. 34 § 1. Patrimoniul Institutului Teologic Romano- Catolic „Sfântul Iosif” cuprinde edificiile, terenurile și dotările aflate în proprietatea sa ori puse la dispoziția comunității seminariale de către Episcopia Romano- Catolică de Iași, pentru desfășurarea procesului de formare sacerdotală, spații de locuit pentru studenți, preoți formatori și profesori, pentru personalul auxiliar și pentru călugărițele consacrate, spații pentru cantină și pentru studiu, locuri pentru desfășurarea de activități culturale și sportive. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași deține în patrimoniu și bunuri imobile, mașini și unelte destinate gospodăririi proprii și activităților administrative.
§ 2. Spațiul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” este inviolabil. Organele de ordine publică pot interveni în spațiul Institutului numai după ce a fost înștiințat rectorul Institutului sau un delegat al său. Camerele de locuit beneficiază de aceeași protecție legală ca și locuințele particulare. Organele de ordine nu pot organiza razii și alte operațiuni de rutină fără permisiunea rectorului. În caz de urgență, este favorizată intervenția serviciilor publice de Ambulanță și Pompieri.
§ 3. Accesul în spațiul Institutului este stabilit de rector și de Consiliul Formatorilor.
§ 4. Spațiul Institutului nu poate fi utilizat pentru niciun fel de activitate a partidelor politice și a altor organizații care promovează ideologii și acțiuni politice.
§ 5. Bunurile imobile, mobile, terenurile aferente și gospodăriile anexe care aparțin Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași nu pot fi folosite în activități care contravin scopului și finalităților acestei instituții.

Art. 35 Autonomia funcțională a Institutului se manifestă în:
a) dreptul de a-și alcătui statele de funcții în raport cu resursele umane și financiare de care dispune, în deplină respectare a prevederilor legale în vigoare;
b) dreptul de a-și stabili și de a-și revizui propriile structuri;
c) dreptul de a iniția și dezvolta cooperări și schimburi la nivel național și internațional;
d) dreptul de a publica materiale care sunt de folos în procesul instructiv-educativ.

Art. 36 Autonomia administrativ-financiară a Institutului se realizează prin:
a) dreptul de a utiliza bugetul și resursele financiare de care dispune, în funcție de prioritățile și deciziile proprii;
b) dreptul de a stabili contribuții în funcție de necesități, conform legii;
c) dreptul de a accepta donații;
d) dreptul de a acorda burse;
e) dreptul de a administra patrimoniul propriu, în funcție de necesități;
f) dreptul de a avea unități de producție și de servicii;
g) dreptul de a desfășura activități economice directe.

Art. 37 Finanțarea complementară se realizează prin contribuțiile studenților, bunuri obținute prin producție proprie, prestări de servicii, servicii de cazare și masă, sponsorizări și din donații interne sau externe.

Art. 38 Autonomia jurisdicțională a Institutului este reglementată de Codul de drept canonic și reprezintă dreptul său de a decide prin organismele de conducere proprii asupra modului de aplicare a Statutului Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif”, în condițiile legii.

 

Capitolul IX: PROCEDURA DE ADOPTARE ȘI DE MODIFICARE A STATUTULUI

Art. 39 Statutul Institutului se adoptă de către membrii Consiliului General, prin vot secret, și se aprobă de către episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași, prin decret episcopal.

Art. 40 Statutul Institutului și Regulamentele stabilite la articolul 5 constituie cadrul juridic în care își desfășoară activitatea Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif”, respectiv Seminarul Mare Diecezan din Iași.

Art. 41 Întrucât Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași aparține Bisericii Romano-Catolice, în caz de desființare, toate bunurile mobile și imobile intră automat în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice de Iași.

Art. 42 Prezentul Statut a fost aprobat de episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași, prin decretul episcopal nr. 2282, din data de 09.09.2021.

Rector                                                                                                                                              Episcop Romano-Catolic de Iași

Pr. dr. Ștefan LUPU                                                                                                                                Mons. Iosif PĂULEȚ