Emanuela Marinelli dezvăluie misterele giulgiului care l-a învelit pe Isus

Cum se poate întâmpla ca zeci de mii de persoane să pornească în călătorie la Torino, să se aşeze la rând pentru a merge să vadă şi să mediteze cu privire la un giulgiu îngălbenit şi pe care sunt imagini decolorate şi inexplicabile ale unui om răstignit cu mii de ani în urmă? Pentru cei care cred acel giulgiu este cel în care a fost învelit Isus Cristos. O relicvă unică şi tulburătoare. Un giulgiu imprimat de o energie necunoscută, cu resturile hematice ale Răstignitului.

Papa ne învaţă un nou mod de a vedea

A-l citi pe Benedict al XVI-lea înseamnă a întâlni un om complet în largul său în tradiţia intelectuală catolică din Orientul şi din Occidentul creştin. Nu numai Augustin, Bonaventura şi Toma de Aquino, ci şi Irineu, Atanasiu şi Grigore de Nyssa sunt de fapt părinți intimi ai gândirii sale, ai predicii sale, ai rugăciunii sale.

Cei cinci ani de pontificat al lui Benedict al XVI-lea

Alegerea cardinalului Joseph Ratzinger pe scaunul lui Petru, în urmă cu cinci ani, a fost primită cu încredere de Biserica Catolică şi de creştinii din toată lumea. Se amintea de „echipa” importantă pe care o constituise cu predecesorul său, Ioan Paul al II-lea. Papa polonez, înzestrat cu o puternică personalitate şi cu o carismă irezistibilă, avusese înţelepciunea, şi se poate spune umilinţa, de a voi să aibă alături de el o mare minte germană, care primise o formare clasică mai completă decât a lui; un Herr Doktor Professor, cel mai pregătit păzitor al credinţei primită de la apostoli.

Părintele Pietro Schiavone reflectează despre discernământ

Cartea „Discernământul. Teorie şi practică” (Edizioni Paoline) a părintelui Pietro Schiavone este „un studiu complet, bogat şi profund (…) o artă complexă dar necesară pentru a nu ceda în faţa agresiunilor subiectivismului şi relativismului”.

Aşa precizează în prefaţa la carte cardinalul Salvatore De Giorgi, Preşedintele Federaţiei Italiene Exerciţii Spirituale.

Pe căi diferite de cele ale lumii

Spre deosebire de ceea ce se citeşte în multe ziare care, în apropierea celui de-al cincilea aniversar de pontificat al lui Benedict al XVI-lea, îl reprezintă ca slab şi atacat din toate părţile, sau ca pe un bătrân teolog care nu ştie să înţeleagă lumea de astăzi, spre deosebire de cei care-i cer, cu scrieri pe ziduri sau pe manifeste, demisia inimaginabilă, sunt convinsă că pentru Papa Ratzinger această dată coincide cu un moment de forţă. Pentru că denunţările şi polemicile dau dreptate severităţii manifestată de el mereu faţă de preoţii vinovaţi de abuzuri sexuale asupra minorilor, atitudinii sale intransigente faţă de relele care chinuiesc Biserica şi pe care el însuşi le-a denunţat, înainte de a deveni succesor al lui Petru, cu cuvinte clare şi publice.

Benedict al XVI-lea este un papă vigilent în domeniul politic 

„Să mă las condus de Isus Cristos aşa încât el însuşi să fie cel care conduce Biserica”. 

La 19 aprilie, ziua în care este al cincilea aniversar al alegerii la tronul pontifical a cardinalului Joseph Ratzinger, pentru mulţi este o ocazie să-şi îndrepte privirea spre trecut şi spre viitor. Privirea spre trecut începe cu o alegere papală care a fost, sub diferite profiluri, semnificativă şi de o importanţă istorică deosebită.