| Despre noi |
|
|
|
| Scris de Pr. Dr. Stefan Lupu |
| Joi, 06 August 2009 00:00 |
|
Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi a fost întemeiat conform canoanelor (Codul de drept canonic = CDC, 237 § 1) şi fondat în anul 1886 de către episcopul Nicolae Iosif Camilli cu acordul papei Leon al XIII-lea şi aprobarea autorităţilor statului român, în persoana primului ministru Mihail Kogălniceanu. A fost închis de regimul comunist între anii 1948-1956. În anul 1956, din punct de vedere civil, a fost redeschis ca „secţia română” a Institutului Teologic Romano-Catolic din Alba-Iulia, unde funcţiona „secţia maghiară”, şi ambele secţii au fost recunoscute în anul 1965 de către statul român ca Institutul Teologic Romano-Catolic de Grad Universitar, prin decizia Departamentului Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniştri, Direcţiunea Studii, nr. 11.141 din 31.07.1965. În anul 1990, statul, prin decizia Ministerului Cultelor, Direcţia economică şi de administraţie, nr. 2589 din 23.04.1990, recunoaşte structura autonomă a Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, având un rector propriu, sub jurisdicţia episcopului diecezan de Iaşi. În legislaţia canonică, Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi poartă denumirea de Seminarul Mare Diecezan „Sfântul Iosif” din Iaşi. Misiunea și obiectivele Institutul îşi îndeplineşte aceste funcţii prin: Institutul urmăreşte cu atenţie experienţa institutelor, a universităţilor şi a centrelor de cercetare similare, ameliorându-şi continuu activităţile prin adaptarea sugestiilor şi noutăţilor descoperite. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi emite diplome de licenţă şi certificate pentru studii. Absolvenţii Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi pot obţine, în virtutea afilierii la Facultatea de Teologie de pe lângă Universitatea Pontificală din Lateran, titlul şi diploma de bacalaureat în teologie cu recunoaştere ecleziastică internaţională. Preoţii care, după obţinerea licenţei în teologie pastorală la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, au făcut cursuri de specializare într-o universitate recunoscută de Sfântul Scaun, obţinând diploma de licenţă, pot obţine titlurile academice şi ocupa următoarele funcţii didactice: preparator universitar şi asistent universitar. Funcţia de lector universitar, conferenţiar universitar şi profesor universitar poate fi ocupată numai de cei care au obţinut titlul de doctor. Principii de organizare şi funcţionare Comunitatea academică a Institutului este deschisă cetăţenilor români şi străini în condiţiile impuse de organizarea internă: student, profesor, cercetător. Criteriile fundamentale ale apartenenţei la comunitatea academică sunt: idoneitatea morală, competenţa profesională, corectitudinea comportamentală şi abilitarea corespunzătoare ratificată de episcopul Diecezei de Iaşi. Spaţiul Institutului nu poate fi utilizat pentru nici un fel de activitate a partidelor politice şi a altor organizaţii care promovează ideologii şi acţiuni politice. Instruirea şi formarea se realizează pe baza principiilor şi metodologiilor didactice moderne în continuitatea tradiţiei Bisericii Romano-Catolice. Planurile de învăţământ cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative, vizând o cultură pluridisciplinară, bazată pe o opţiune responsabilă. În Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, învăţământul vizează formarea viitorilor preoţi, cu o durată de 12 semestre, organizate în două cicluri: unul filozofic (de patru semestre) şi unul teologic (de opt semestre). Forma de frecvenţă este numai la zi. Studenţii promovaţi în anul V vor face un an pastoral-social. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi promovează relaţiile de colaborare în domeniul învăţământului şi ştiinţei cu institutele similare din ţară şi străinătate, iar prin afilierea la Universitatea Pontificală din Lateran, este conectat la circuitul valorilor şi culturii teologice catolice mondiale. |
| Ultima actualizare în Vineri, 07 August 2009 15:10 |




Duminica a XXIII-a – C











